M-ai scufundat în val, m-ai scos la mal,
M-ai descusut frumos și m-ai îmbrăcat pe dos…
Apoi…Mi-ai sudat rănile, mi-ai mutat vămile,
Mi-ai semnat coperta, mi-ai gravitat planeta,
Mi-ai suflat lumânările, mi-ai scuzat întrebările,
Mi-ai înotat oceanele, mi-ai sărat și mările,
Mi-ai pictat trupurile, mi-ai spart scuturile,
Mi-ai întins mâinile, mi-ai adâncit fântânile,
Tu…Ți-ai desfundat nările, ți-ai urcat și scările,
Ți-ai lăudat binele, ți-ai întremat ruinele,
Ți-ai judecat răul, ți-ai astupat tot hăul,
Ți-ai cântat toată speranța, ți-ai adus darul,
Ți-ai plutit tot dulcele, ți-ai înecat amarul,
Ți-ai ridicat și velele, te-ai întins un infinit, să-ți pui în palme stelele…
Eu…?Ți-am pătrit pâlniile, ți-am oțelit și sforile?
Ți-am văzut muzica, ți-am ascultat culorile?
Ți-am salvat rădăcina, ți-am udat și florile?
Ți-am cules un loc în față, să privești zările?
Ți-am vindecat genunchiul să poți alerga?
Ți-am atins inima, da, da inima ta…